Basarabian journal

Alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie din România

2009-11-19T11:11:00.000+02:00

În Republica Moldova vor fi deschise 13 secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie din România

În Republica Moldova vor fi deschise 13 secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie din România, asta deoarece tot mai mulţi moldoveni au obţinut cetăţenia statului vecin în ultimii 4 ani.
Totodată românii vor putea participa la alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie chiar dacă nu vor fi acasă. Totodată românii vor putea vota oriunde se vor afla.

În RM vor fi deschise 13 secţii de votare, pentru alegerile din 22 noiembrie din România, 4 dintre ele fiind situate în Chişinău, asta în comparaţi cu 4 existente în 2004. Autorităţile române ridică interdicţia de votare în bază de viză de reşedinţă, asta pentru a facilita accesul a cât mai mulţi cetăţeni ai statului vecin la procesul de vot, a declarat Eugen Tomac, secretar de stat pentru relaţia cu românii de pretutindeni din cadrul MAE al României.

Adresele unde se poate vota in R. Moldova

171 CHIŞINĂU 1 Ambasada României la Chişinău, Str. Bucureşti 66/1, Chişinău

172 CHIŞINĂU 2, Ambasada României la Chişinău
Str. Vlaicu Parcalab Nr. 39, Chişinău (sediul Secţiei Consulare a
României)

173 CHIŞINĂU 3, Ambasada României la Chişinău
Str. Grigore Ureche Nr. 2, Chişinău (sediul Secţiei Consulare a
României, etajul 1)

174 CHIŞINĂU 4, Ambasada României la Chişinău
Str. Grigore Ureche Nr. 2, Chişinău (sediul Secţiei Consulare a
României, etajul 2)

175 ORHEI Str. Chişinăului, Nr. 9, Orhei (sediul Şcolii de muzică pentru copii)

176 NISPORENI Str. Ioan Voda, Nr. 8, (sediul Şcolii de muzică), Oraşul Nisporeni

177 UNGHENI Str. Naţională, Nr. 13 (sediul Liceului Teoretic Vasile Alecsandri), Oraşul Ungheni

178 BĂLŢI Str. 26 Martie, Nr.2, oraş Bălţi (sediul Liceului Teoretic N. Gogol)

179 CAHUL Str. Independenţei Nr. 1 (sediul Universităţii de Stat Bogdan Hasdau, sala Grigore Vieru)

180 GIURGIULEŞTI Localitatea Giurgiulesti (sediul Primăriei Giurgiulesti)

181 ANENII NOI Oraşul Anenii Noi, Str. Suvorov, Nr. 6 (sediul Primariei Anenii Noi)

182 CĂUŞENI Căuşeni, Str. Mihai Eminescu nr. 29 (sediul Casei Limbii Romane)

183 SOROCA Str. Dimitrie Cantemir, Nr. 26, oraşul Soroca (sediul Liceului C. Stere Soroca)

Pentru ce partid veti vota în alegerile parlamentare din martie 2009

2008-12-21T14:51:00.001+02:00

Va invitam la un sondaj de opinie si la o discutie referitoare la alegerile din 2009.
Care este alegerea DVS?

Pentru ce partid veti vota în alegerile parlamentare din martie 2009?!

-------------------------------------------------------------
Basarabia Forum
http://basarabia.discutfree.com

muzica moldoveneasca - player audio online

2008-11-23T16:04:00.006+02:00

Moldavian music collection. Made in Moldova

Un player cu o lista destul de bogata cu muzica moldoveneasca de pe teritoriile basarabene se poate gasi pe Basarabia Forum -

http://basarabia.discutfree.com/ .

Cine vrea sa ajute la aceasta este binevenit.

Si acum cateva piese ce pot fi gasite acolo:

Ion Surucianu
Dublu Sens
Cristi
Anatol Marzancu
Alternosfera
Catharsis
Cleopatra Stratan
Gandul Matzei
Ion si Doina Aldea Teodorovici
Lina
Mihai Volontir
Millenium
Natalia Barbu

O-Zone
Pavel Stratan
Pavel Bechet si Gheorghe Urschi
Planeta Moldova
Snails
Transbalkanica
Eugen Doga
Zdob si Zdub

imnul Tarii - “Limba noastra”

Si multe altele ....

anul 1812 si consecintele sale

2008-10-16T12:04:00.004+03:00

Cateva cifre dezastruoase, despre cultura basarabeana la sfarsitul secolului XIX

Gheorghe Briceag a decedat.

2008-08-25T12:16:00.002+03:00

Gheorghe Briceag a murit.

Gheorghe Briceag (n. 15 aprilie 1928 - d. 16 august 2008) a fost un cunoscut apărător al drepturilor omului în Republica Moldova şi presedinte al Filialei Bălţi a Comitetului Helsinki pentru Apararea Drepturilor Omului;

In ultimii ani, Gheorghe Briceag a devenit simbol al luptei cu comunismul. El s-a opus cu vehementa intentiilor autoritatilor locale si Partidului Comunistilor de a reinstala monumentul lui Lenin in centrul orasului Balti. Briceag amenintase ca se va autoincendia daca va fi reinstalat monumentul „tatucului”.

A fost condamnat, în anii '40 ai secolului trecut, de puterea bolşevica la zece ani de GULAG şi mai apoi la şapte ani de exil pentru că a organizat unul dintre primele grupuri de rezistenţă antisovietică din Basarabia.

La 27 aprilie 2005, Gheorghe Briceag a intrat în posesia Premiului Homo Homini ("Premiul pentru Demnitate Umana") pentru anul 2004, oferit de Fundaţia People in Need. Gheorghe Briceag este unicul reprezentant al R. Moldova, care s–a învrednicit de acest premiu şi al şaptelea din lume. Premiul Homo Homini i–a fost acordat pentru contribuţia la protecţia drepturilor omului în R. Moldova şi pentru opunerea sa procesului de reinstalare a simbolurilor şi ideologiei sovietice.

La Praga, Gheorghe Briceag a fost şi unul dintre cei cinci membri ai juriului la ediţia a şaptea a Festivalului "One World Human Rights", manifestare care face parte dintr–o reţea de 200 de festivaluri video/audio din Europa.

Wikipedia

harti reprezentand Basarabia de-a lungul anilor

2008-01-27T23:36:00.000+02:00

Frontierea moldo-rusă din 1856/1857

Harta anului 1370

Harta anului 1860

Basarabia pe youtube

2007-12-03T16:15:00.000+02:00

Cu ocazia zilei de 1 decembrie - Marea Unire , m-am hotarat sa cream si pe youtube o comunitate dedicata basarabenilor pentru toti cei care au la dispozitie imagini video cu si despre teriotoriul mioritic basarabean si vor sa le posteze sa le vada toata lumea .

Astfel sunt bineveniti toti acei care sunt interesati...

aici ne aflam :

http://www.youtube.com/group/basarabia

1 decembrie - Marea Unire

2007-12-01T14:33:00.000+02:00

Sarbatoarea tuturor romanilor : 1 Decembrie - Marea Unire

"...Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. [...]

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei
austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea
cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. [...]

Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este statul naţional.[...]

O necesitate istorică - naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional - s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă
aspiraţiei sale: statul naţional."

Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român, ed. Univers Enciclopedic, 1997, p. 301-302

Cum se vede Marea Unire in Basarabia :

http://www.deca-press.net/
http://www.timpul.md/
http://www.presa.md/
http://www.bbc.co.uk/romanian/
http://www.flux.md/
http://www.odn.info.md/
http://www.rgnpress.ro

moldavian movie/ Moldova-Film

2007-11-23T15:18:00.001+02:00

another moldavian excellent movie from Kobileanski

De la o vreme tot mai multe aud de domnul Kobileanski si de scurt-metrajele lui , cu un puternic specific basarabean., care pur simplu sunt excelent regizate.

(PLICTIS) si INSPIRATIE / INSPIRATION

cind se stinge lumina / when the lights go out

Sasa, Grisa & Ion

Basarabia forum

Made in Moldova

2007-11-20T20:51:00.000+02:00

Azi am dat de un articol superb de la Vip Magazin referitor braduri moldovenesti.

astfel sa vedem acel
Top 10 Branduri moldovenesti

1. The Bat

Cel mai puternic brand internaţional 'Made in Moldova', The Bat, este un e-mail client produs de compania moldovenească 'RITLabs', care reprezintă, în fond, 'cartea sa de vizită'. Utilizat la nivel mondial, inclusiv de către instituţii şi companii internaţionale, 'The Bat' este printre primele produse de profil din lume, având la activ numeroase premii ale site-urilor de specialitate, inclusiv 'Softlist' şi 'Week Stroud's'.

De acest nume nici nu am auzit pana acum... destul de interesant.

2. Guguţă

Atunci când înşira primele rânduri despre piciul care ascunde juma' de sat sub cuşma sa uriaşă, Spiridon Vangheli nu ştia, probabil, de noţiunea de brand şi nici care va fi rezultatul operei sale şi cât va avea de câştigat ţara noastră în întreaga lume la capitolul imagine. Fericiţi sunt cei care şi-au completat biblioteca pe vremuri cu câte o cărţulie despre peripeţiile lui Guguţă, căci astăzi este un material foarte greu de găsit pentru generaţia tânără, dar şi pentru cei care au crescut cu ele, dornici să retrăiască emoţiile copilăriei. O sugestie pentru editurile noastre care-şi frământă minţile ce să scoată pe piaţă...

da... Guguta, el imi aduce aminte de copilaria mea, erau superbe acele naratiuni...

3. 'Zdob şi Zdub'

Nu s-au banalizat cu un rock ca la toată lumea şi au căutat branşa câştigătoare -etno-rock- pe care o exploatează la maxim şi care dă rezultate în plan financiar, dar şi ca imagine ţării noastre. Chiar dacă accentul rusesc îl mai dă de gol, celebra catrinţă a solistului Roman Iagupov dă peste cap acest handicap. Prin participarea la 'Eurovision', băieţii de la 'Z&Z' au reuşit să repare 'greşeala' moldovenilor ajunşi în lume cu ajutorul caselor de discuri din România, fapt care umbreşte ţara lor de origine.

Fara Z&Z nici nu se putea... intr-adevar baietii is "malatzi"... si totusi moldovenii se pricep la rock.

4. 'O-Zone'

Jucăria de buzunar a lui Dan Bălan, pe care şi-a retras-o atunci când s-a supărat pe toată lumea, trupa 'O-Zone' este model de brand accidental, care nu a avut mare efect în sensul promovării Republicii Moldova în lume. Promovat intensiv pe piaţa românească, pe care a şi cucerit-o, proiectul 'O-Zone' a ajuns cu 'Drogostea din tei' în Italia, după care a 'răpus' lumea din Franţa până în Filipine, fiind 'ţinut din strâns' de către Dan la capitolul drept de autor.

O-zone...

5. Mămăliga

Suntem mămăligari şi trebuie să ne mândrim cu asta. Este unul dintre puţinele branduri cu adevărat moldoveneşti, promovat pe durata a secole. Să nu vă inducă în eroare faptul că porumbul a fost descoperit de 'civilizaţie' după sec. XV, iar pe meleagurile noastre a apărut tocmai în sec. XIX -strămoşii noştri consumau cu acelaşi succes mămăligă din mălai ca şi noi pe cea din porumb. Unde mai pui că mămăliga este o mâncare sănătoasă şi este recomandată şi de către medicii nutriţionişti.

6. Cleopatra Stratan

Apărut din eterna grijă a moldoveanului de a fi cel mai bun şi de a avea cei mai deştepţi şi frumoşi copii, fenomenul Cleopatra Stratan a depăşit şi frontierele României, copiii din Italia fredonându-l cu succes pe 'Ghiţă' în limba română. Pentru cei care întâmpină greutăţi la pronunţarea cuvintelor în limba originară, Pavel, tatăl grijuliu al micuţei, a lansat în toată lumea şi varianta engleză a piesei.

7. Maria Bieşu

Considerându-se cei mai harnici şi crezând că au cele mai frumoase femei, moldovenii au declarat-o pe Maria Bieşu 'Cio-Cio-san' nr.1 în lume. Bazându-ne pe meritele şi calităţile artistice ale divei Operei Naţionale, ne-am închipuit şi noi în 'intimitatea' noastră naţională că cea mai bună cântăreaţă de operă e de la Chişinău. Nu e un lucru rău, doar că...

8. 'БУКЕТ МОЛДАВИИ'( Buchetul Moldovei)

Pe timpurile Uniunii cândva Sovietice, o sticlă de 'БУКЕТ МОЛДАВИИ' ascunsă în servietă rezolva multe probleme pe teritoriul fostului 'imperiu', de la o cameră pentru persoane privilegiate în hotel până la un bilet la o cursă pentru care casa era demult închisă. Orice oaspete din 'Moldova însorită' era obligat să respecte legea nescrisă şi să aibă la el cel puţin o sticlă, în cazul cel mai nefericit, de această licoare. Toate astea ne-au făcut să credem că 'Buchetul Moldovei' este mândria ţării, adică brand naţional. Nu a mai contat nici că băutura este acelaşi 'Martini' italian, iar în prezent este fabricată doar la Tiraspol. Asta da, 'Made in Moldova'.

9. 'Planeta Moldova'

Moldovenii se pricep la cosmos de mici, au învăţat pe de rost numele tuturor cosmonauţilor sovietici, de la Tereşkova până la Titov, doar că nu au avut niciodată ocazia să zboare. Aşa că au inventat o planetă a lor şi s-au refugiat pe ea pentru a scăpa de 'marasm şi haos', care ne-au cuprins Patria. Proiectul este o oglindă a vieţii noastre de zi cu zi, chiar dacă autorii site-ului, Florin Braghiş şi Mitoş Micleuşeanu, stabiliţi la Bucureşti, susţin că opera lor e 90 la sută invenţie şi experiment artistic.

10. 'Sveclomeţin'

Băuturi alcoolice tari sunt cam peste tot. Nu le lipsesc nici vecinilor noştri, iar dacă aceştia se laudă cu palincă şi horilcă, noi de ce am rămâne în urmă? Şi pentru a ne remarca prin ceva măcar, am inventat şi noi o marcă a noastră, derivată a vestitului 'samogon' estic - 'sveclomeţin' - un produs 'fin', cu un buchet de sfeclă izbitor de 'plăcut'. Produs din 'material' alternativ al nutreţului pentru vite, băutura se poate fierbe în condiţii casnice şi este răspândită în raioanele de nord ale republicii. Straniu e că nimeni încă nu a patentat 'sveclomeţin'-ul de Drochia!
--------------------------------------------------------------------

Mai pot fi adaugate oare si altele?
e o intrebare retorica?

poze vechi cu personaje basarabene

2007-11-19T21:52:00.000+02:00

poze vechi cu personaje basarabene - repesati, deportati, etc...
imagini preluate de pe http://www.bessarabia.ru/

Şostac Maria Dumitru a 1920 or.Chişinău

Şostac Tamara Dumitru, nunta a 1936, Bender.

Alexandru F. Alenicov

Alexandru Oatul

Ana Nic.Krupenski

Constatin F.Cazimir

Natalia Gh.Dadiani

Sufletul Basarabiei subjugate

2007-10-26T22:38:00.000+03:00

Sufletul Basarabiei subjugate.
"Viaţa Basarabiei" ANUL I. No.2 FEBRUARIE 1932

...
Dar Basarabia? A fost oare aceasta frântura rasariteana a neamului nostru alaturi de fratii sai de peste Prut, de peste munti, în marele framântari pentru unire si reîntregire ? Pâna la anul înstrainarii Moldovenii dinte Prut si Nistru, ca o parte nedeslipita de trupul vechii Moldove, au fost partasi la acele framântari, iar dupa an. 1812 orice manifestare deschisa nazuintei spre unire a fost zadarnicita de statul rus; prin suprimarea treptata a oricarei urme de autonomie locala, prin unificarea administrativa, prin întroducerea limbii ruse în institutiile publice, prin înfiintari de scoli secundare,bine organizate si înzestrate, guvernul din Retrograd cauta si altoeasca pe sufletul moldoveanului blajin cultura altui popor strain, cu alta structura sufleteasca si cu alte aspiratiuni.
Totul a fost însa zadarnic: Basarabia a ramas cu sufletul ei curat pentru a se confirma adevarul, ca un popor nu poate fi nimicit sufleteste. Constiinta de neam, constiinta ca are un rost si o menire pe acest pamânt îndepartat al stramosilor, a ramas vie în sufletul moldoveanului basarabean, chiar în vremurile de cea mai grea înstrainare. Ca dovada a acestei afirmari avem în trecutul provinciei noastre câteva figuri culturale, cari prin scrisul lor au dus nestinsa facla cugetarii si simtirii românesti în provincia înstrainata; poate ca numele lor nu stralucesc în panteonul literaturii neamului, dar scrierile lor, în cari palpita un suflet îndurerat de vitregia vremurilor si dornic de alta vieata, vor române pururea neuitate ca un document omenesc.

Ma gândesc la boierul moldovean Teodor Vârnav, care a trait în întâia jumatate a veacului al XIX si care ne-a lasat frumoasa sa autobiografie „Istoria vietii mele". Vieata provinciei noastre — societatea moldoveneasca de pe atunci, obiceiurile si traditiile boierilor moldoveni — ni-se înfatiseaza în lumina calda a unui suflet românesc, plin de iubire pentru neamul sau îndurerat.

Ma gândesc la alta figura, la Ion Sârbu, care prin 1851—52 a scris mai multe poezii si fabule în româneste. Izolat de fratii de dincolo, cari în frunte cu un alt basarabean A. Russo, cu M. Cogâlniceanu si V. Alexandri vesteau o noua era în evolutia literara si culturala a poporului românesc, modestul scriitor basarabean cade sub influenta literaturii ruse si scrie fabule si poezii dupa modelul fabulei lui Crâlov si poeziilor poetului Derjavin. Dar tutusi, cu toata dibuirea timida în cautarea motivelor de inspiratie si subiectelor literare, cu toata admiratia lui pentru o literatura straina, Ion Sârbu îsi da pe fata simtirea de Român, care-si iubeste neamul si deplânge
soarta provinciei cotropita de „multe neamuri straine".

„O Moldovă, ţară frumoasă,
Pământ bun şi îmbelşugat,
Cu păduri multe şi dese
Şi cu izvoare bogat"

— exclama poetul nostru în, poezia „Moldova"
( „Cultura româneasca în Basarabia sub stapânirea rusa" de D-l St. Ciobanu, pag. 210.)

Ma gândesc mai departe la Gheorghe Păun, un activ provincial şi un cântăreş bisericesc din jum. a doua a veacului XlX-a; este în acelaş timp şi un poet poporan prin limba şi spiritul poeziilor sale; cugetarea simplş şi sănătoasă a ţăranului basarabean, sentimentele lui — iubirea, desnădejdea trădării, durerea despărţirii, chinurile aşteptării zadarnice, farmecul întâlnirii — toate întrupate în frumoasele imagini ale cântecilor populare—a ,,turturicăi", a „cucuşorului", „puicii", „stelelor" şi „lunii"— iată fondul poeziilor lui Gh. Păun. Privită în acest fond, modesta operă a poetului nostru apare ca un preţios document omenesc ce ne desvăluie tainele unui suflet încătuşat.

Urmeaza Mateiu Donici cu sentimentul lui de iubire de neam şi cu nota puternică de protest împotriva soartei nemiloase ce a a-dus poporului basarabean jugul străin.

„Of! ce zile am agiuns,
Să fiu de soartă rău împuns,
Căci soarta me-a prepus
Să mă fac pe aicea Rus,
Să mă fac eu porcotină
Şi de-a Rusului scatină"

— scrie poetul în poezia sa „Soarta" scrisă în Odessa în luna August 1869.
( „Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă" de D-l Şt.Clobanu, pag. 256)

Un fenomen foarte interesant prezintă Tudose Roman, un alt poet basarabean, ţăran de origine de prin părţile Orheiului, mort în anul 1921 la vârsta de 34 ani. Lipsit aproape complect de cultură, căci nu avea decât şcoala primară cu un curs complimentar făcut în limba rusă în satul natal, Tudose Roman este tipul ţăranului poet, în ale cărui aspiraţiuni, năzuinţe şi motive de inspiraţie gaăim un reflex puternic al sufletului îndurerat al ţăranului basarabean.
Soartă grea a plugarului moldovean, care

„Dela zori de dimineaţă,
Cu sudorile pe faţă
El lucrează în greu mare,
Dar folos tot nu mai are",

credinţă vie că acest plugar „uitat de Dumnezeu", robit şi scăpătat, va fi „stăpân pe viitor"
numai prin carte şi cultură— iată aspiraţiunile tăranului-basarabean contopite toate în sufletul sensibil a lui Tudose Roman. Aceste aspiraţiuni culminează în îndemnul poetului nostru la luptă
pentru „drepturile sfinte", îndemn adresat ţăranilor basarabeni cu prilejul izbucnirii revoluţiei ruseşti din 1917.

„Voi, ţărani, copii ai ţării,
Milioane de bărbaţi,
Din Hotin la malul mării,
Glasul vostru ridicaţi,
Cereţi drepturile sfinte,
Ge de-un veac vi s'au răpit".
(„Cultura Românească în Basarabia sub stăpânirea rusă" —Şt,Ciobanu pag, 268.)

In această frământare poetul îşi îndreaptă privirea, obosită de priveliştea suferinţei omeneşti, spre izvorul de mângâiere şi împăciuire - spre natură. Acolo „în câmpul verde", în „singurătate", auzind „cucul cântând"şi biata ciocârlie sus în aer ciripind, acolo poetul nostru, şi cu el ţăranul basarabean, uită de durerea robirii, de necazurile vieţii, acolo îşi regăseşte liniştea sufletească. Iată pe drept cuvânt un „poet al ţărănimii basarabene".

Mă gândesc, însfârşit, la cea din urmă şi cea mai strălucită manifestare a sufletului Basarabiei robite, la preotul poet Alexei Mateevici, contimporan cu Tudose Roman şi stins, ca şi el, în floarea vârstei, în luna August 1917. Dacă în poeziile ţăranului T. Roman palpită, cum am arătat mai sus, sufletul ţăranului basarabean, în opera părintelui Mateevici, unul din străluciţii absolvenţi al Academiei teologice din Kiew, vedem sufletul tineretului basarabean, ieşit din
şcolile secundare şi superioare ruse, pe al cărui fond sufletesc stăpânii de altă dată căutau să altoiască cultura sa. E drept că această cultură prin anumite elemente sufleteşti a contribuit în Basarabia la formarea unei noui psihologii, dar în fondul ei original, prin năzuinţele şi poruncile ei fireşti, această psihologie nouă a rămas tot românească.
Preotul poet A. Mateevici cu concepţia idealistă a marilor poeţi şi filosofi mistici ruşi, dar şi cu dragostea pentru neamul său, cu admiraţia lui pentru „limba vechilor cazanii" ne dă reflexul unor năzuinţe ale tineretului basarabean din epoca marei revoluţii ruseşti, rătăcit prin şcolile din imensă împărăţie, dar sufleteşte legat de pământui strămoşesc şi de soarta neamului, pentru a cărui mântuire trebuia să iasă din sânul lui „Prorocul" („Basarabenilor")

Iată în trăsături vagi aspectele unei vieţi, unei simţiri româneşti în provincia noastră după an. 1812. O cercetare mai adâncă a acestor manifestări literare ar fi, credem, de mare folos pentru cunoaşterea sufletului Basarabiei.
--------------------------------------------------------------------
Ioan L Macovei,
Profesor Ia Liceul „Al. Donici", Chişinău.

istoricul Stepaniuc

2007-07-27T20:15:00.000+03:00

Am citit mai zilele trecute ca Stepaniuc vrea sa devina doctor !? Omul acesta are multe idei progresiste in cap, pacat ca nu sunt bune de nimic, sunt cam paralele cu lumea in care traieste. Mai bine si-ar pune contributia la ceva mai util societatii civile.

Lui mai bine i-ar sta in postul onorific de brigadir la colhozul ” Steaua progresului”, decat un Mare deputat cu titlu de doctor in Istorie, cred ca i-a gresit mama natura deceniul in care sa-l plaseze, si a nimerit cu cateva decenii mai tarziu . Stepaniuc vrea sa ramana in memoria poporului moldovenesc ca un adevarat batman moldovenesc care a scapat acest popor de toate rautatile capitalismului, inscris cu litere de aur in onorata enciclopedie atot- cuprinzatoare.

Cu toata stima pentru snobismul intregului staff incult al personalitatilor marcante ce conduc aceaste plaiuri mioritice basarabene , incepe sa-mi fie mila de ei, in cata prostie traiesc, totusi incepe sa rasara generatia de dupa ‘91 , a carei glas incepe sa se auda tot mai tare, si cu tot efortul depus de a deveni vesnici vii in memoria poporului drag, se va intampla exact invers, si posibil sa nu-si mai aduca nimeni aminte de prea-fericitul batiushka, sau in cazul fericit in care-si vor aduce aminte, primul atribut care le va veni in minte va fi primitivismul ,este cuvantul ce caracterizeaza cel mai bine pe toti balbaitii analfabeti ai acestei orgii.

Din partea mea cu toata stima , va doresc un sfarsit cat mai fericit.

Peace and much love.

finalul Eurovision-ului

2007-05-21T20:41:00.000+03:00

Eurovision 2007, Finlanda - Helsinki

Si astfel … Serbia a luat trofeul cu o baladă - „Molitva” (rugăciune) chiar dacă, spre deosebire de alte cântece din concurs, a fost interpretată în sârbă. O piesa simpluta , fara prea multe complicatii, normala si care a placut cel mai mult europenilor.

România, cu „Todomondo”, s-a clasat doar pe locul 13, de altfel nici nu ma asteptam la ceva mai spectaculos, o piesa de…

Natalia Barbu cu “Fight” s-a clasat pe locul 10 in finala concursului „Eurovision”, desfăşurat în Finlanda astfel in 2008, la Belgrad, R. Moldova va participa direct în finala.

imagini vechi din Basarabia

2007-05-05T20:49:00.000+03:00

imagini vechi din Basarabia

Romania - simply suprising

2007-05-03T20:52:00.000+03:00

Romania - simply suprising

Transnistria. trafficking. arms

2007-04-29T20:55:00.000+03:00

A story of a country that does not exist…

part_1

part_2

part_3

part_4

part_5

Originea cuvantului Basarabia

2007-04-27T21:00:00.000+03:00

Basarabia
Cateva precizari istorice

“Viata Basarabiei” , anul I, nr.2 , Februarie 1932
—————————————————————————————
Basarabia este provincia româneasca dintre Prut si Nistru, provincia rasariteana a tarii si megiesa cu spaima lumii civilizate: Rusia Sovietica .

Face impresie si chiar s’a format un fel de parere curenta ca denumirile de român si basarabean cuprind notiuni diferite, ba poate si opuse. De aci tribulatiunile în publicistica de dup razboiu asupra denumirii de basarabean si Basarabia. Nu rareori s’a observat evitarea acestor nefaste cuvinte, înlocuindu-le, cu altele sinonime, de pilda: Moldova dela Nistru, Moldova dintre Prut si Nistru, etc.
Si totusi român si basarabean sunt doua cuvinte care exprima aceiasi notiune. Mai mult, provincia noastra pastreaza în denumirea ei— Basarabia — una din reminiscentele istorice cele mai scumpe si mai caracteristice românesti.

Sa cercetam putin trecutul.

întemeietorul tarii Românesti si primul ei domn s’a numit Basarab. Basarab este si fondatorul primei dinastii românesti. S’a cautat de învatati sa se precizeze originea numelui, care nu poate fi nici roman , nici slav. Genialul istoric si filolog B. P. Hasdeu, în opera sa „Istoria critica a Românilor” încearca, bazându-se pe o ciudata coincidenta de sunete (Bas-Arab) si alte considerente ingenioase, o fantezista explicare, cum ca ar fi la mijloc o origine…araba! Mai de graba acest nume vocalic si aspru, în pronuntare facând impresia unui huruit greoiu de car de razboiu, pare a fi de origine tracica.

La multi „basarabeni” si „regateni”, credem, li se va parea curios daca vom afirma ca numele de Basarabia a fost întru început al tarii Românesti, si numai mai târziu a trecut asupra partii tarii dintre Prut si Nistru.
Intr’adevar — dupa un uz al timpului — fata cu starea rudimentara a cunostintelor etnografo-istorice de pe vremuri — strainii obisnuiau sa denumeasca tarile dupa numele stapânului (rege, domn), care se confunda cu tara însasi. Ca urmare, în primele secole dupa întemeiere, tara Româneasca apare adeseori în documentele straine sub denumirea de Basarabia. De pilda: “terra Bassarabum”, „Besarabia, alias Valachia transalpina”, „Bessarabia” etc. 1 )
Mâi târziu denumirea de Basarabia pentru tara Româneasca dispare: evident odata cu stingerea dinastiei Basarabilor. Dar numele de Basarabia nu dispare cu totul, el se mai pastreaza pentru un colt de tara : partea limitrofa a gurilor Dunarii si Marii Neagra, între Prut si Nistru.

Cât cheltuie moldovenii pentru servicii funerare?!

2007-04-23T21:38:00.000+03:00

Pentru ca să aducă în ordine mormintele apropiaţilor, chişinăuenii lasă bani grei pentru serviciile funerare. Există însă şi altfel de cozi în cimitire, cum ar fi rezervarea unui loc de veci sau construcţia unui cavou. Aşadar, cât cheltuie modovenii, în medie, pentru serviciile funerare?

cosul minim de consum

2007-04-21T21:42:00.000+03:00

Cat cantareste un cos de consum in R. Moldova? Si ceea ce e important pentru cat timp tine acest cos ? sa vedem ce zice Braghis , fost premier , actual presedinte al PDS.

Eu mai mult de cateva zile nu fac fatza …

sapa cu motor

2007-04-19T21:46:00.000+03:00

moldoveanu’ la nevoie se apuca de inventat ca sa iasa din incurcatura si astfel a inventat si sapa cu motor …

Vanatoarea - Moldova Film

2007-03-17T13:34:00.000+02:00

Un nou film de la Moldova Film - “Vanatoarea”

Vad ca oamenii s-au apucat de treaba, bravo lor… s-o tina tot asa, ca imaginile sunt extraordinare.

“Poduri de foc”- Tudor Iovu

2007-02-27T23:12:00.000+02:00

Cronica în alb-negru a unui război 2002
o puteti gasi aici
notite…

————————————————————————-

…cel mai scump preţ, dupã cum aratã experienţa exodului lui Moise, îl are libertatea…

…Croitã strîmb şi crescutã într-un idiom peltic, dupã artificiale scheme staliniste (ca sã fie mai lesne strunitã şi ţinutã din scurt), aceastã palmã de pãmînt rãpitã din trupul ţãrii printr-un act odios a moştenit o povarã sisificã de probleme istorice, lingvistice, economice şi geopolitice, care ne mai apasã şi acum.

…Ei bine, sau mai precis din pãcate, pentru noi acest rãzboi, pare-se,nu s-a încheiat nici azi! Rezumînd acest gînd, am putea afirma cã tot ce s-a întîmplat cu noi în ultimul deceniu a fost programat încã atunci, în acele blestemate documente secrete adiţionale, care au împins întreaga lume în cel de al doilea pîrjol mondial. De mult s-au arat cîmpiile, de mult s-a încheiat procesul de la Nürnberg, de mult s-au retras armatele, dar imensele depozite militare de la Colbasna (Tiraspol-Bender) ne ameninţã şi astãzi, aici, în mijlocul Europei.

…Pe data de 3 noiembrie[1990], imediat dupã primele ciocniri de la Nistru, la Kremlin are loc o întîlnire a conducerii de atunci a republicii cucei mai înalţi demnitari ai fostei URSS: Gorbaciov, Lukianov, Rîjkov,Nişanov, Revenko, Dogujiev ş.a. […]aşadar anume atunci, puşi în faţa faptului aproape împlinit, de faţã cu cei din Comrat (Kendighelean-Topal, care deja desfãşuraserã alegeri ilegale) şi cu cei din Tiraspol (Smirnov- Marakuţa, pe punctul de a le desfãşura), conducãtorilor republicii li s-a spus foarte clar, fiind, în fond, ameninflaţi de Lukianov, Preşedintele Sovietului Suprem al Congresului deputaţilor din URSS: „Semnaţi tratatul unional, renunflaţi la hotãrîrea din 27 iunie (adicã decretul despre suveranitate),şi reveniţi la varianta zero, altfel veţi avea douã republici noi şi ca atare o federaţie!“ Preşedintele Consiliului de Miniştri Rîjkov, cerînd demiterea imediatã a premierului nostru, a adãugat: „Ori gãsiţi limbaj comun şi vã împãcaţi cu toţii, ori veţi avea pe multã vreme un Karabah de Munte.“

…din informaţia Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova despre începutul acelui dans macabru, de foc:

„La 1 martie [1992], ora 22 şi 19 min., la unitatea de serviciu a Secţiei raionale de poliţie Dubãsari s-au adresat doi tineri care au comunicat cã în acea searã în cãminul fabricii de confecţii din localitate au avut loc dansuri şi între grupuri diferite de cetãţeni, pe de o parte, şi gardişti înarmaţi cu pistoale-mitraliere, pe de altã parte, s-a iscat o situaţie de conflict…“

Se consemneazã apoi cã de grupurile aţîflate s-au apropiat douã automobile fãrã numãr de înregistrare, marca VAZ, din care s-a tras intens. Poliţiştii moldoveni nu au ripostat. În urma tirului s-a constatat cã şeful secţiei (nelegale!) de miliţie Dubãsari a fost rãnit în cap de la spate şi, fiind internat de urgenţã la spital, a decedat. Atamanul cazacilor someazã secţia raionalã de poliţie Dubãsari sã depunã armele şi sã se predea. Noaptea, pe la ora unu, clãdirea secţiei de pazã a poliţiei este asaltatã, pe la ora douã gardiştii şi cazacii atacã secţia cu maşini blindate… La sud, în Vulcãneşti, alt grup înarmat atacã sediul raional al poliţiei. Acelaşi lucru se întîmplã, simultan, la Tighina, Grigoriopol şi Cocieri…Printre primii care au cãzut atunci la datorie sînt: locotenent-colonelul Mihai Moraru, comisarul secţiei raionale de poliţie Hînceşti Iurie Bodiu, Valentin Slobozenco, Nicolae Sotnicenco , Tudor Buga, Sergiu Postaf, Victor Lavrenflov, rus de naţionalitate, originar din Tighina, Boris Dovgani din Pîrîta, Serghei Culaţchi,ginerele bravului combatant generalul Anton Gãmurari…. Din apele Nistrului au fost pescuite corpurile neînsufleţite ale sergentului V. Purice şi şoferului N. Galben din Tighina. Transnistria devenea tot mai mult o Trans-sinistrie,o capcanã a iluzoriei noastre libertãţi.

…Preşedintele Mircea Snegur este obligat sã instituie la 28 martie starea excepţionalã pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În urma înflelegerii de la Helsinki, concomitent se întreprind mãsuri diplomatice. La Chişinãu începe a funcţiona de la 1 aprilie Comisia de conciliere formată din patru miniştri de externe: ai României, Ucrainei, Rusiei şi Republicii Moldova.

…Procesul de pacificare nu este însã tolerat în stînga Nistrului şi la 19 mai tancurile Armatei a 14-a au ieşit din unitãţi, vãrsînd foc peste podurile nistrene. O nouã comisie parlamentarã mixtã chişinãuian-tiraspoleanã reuşeşte parcã sã atenueze conflictul, cînd, la 19 iunie, la Tighina, bandele separatiste provoacã un nou conflict de proporţii, care nu mai poate fi stins. Guvernul Muravschi demisioneazã, noul cabinet intensificã eforturile
diplomatice. Generalul Al. Ruţkoi, vicepreşedintele de atunci al Rusiei, face declaraţii incendiare la Tiraspol, iar senatorul american sosit la Chişinãu, Larri Pressler, pare sã agreeze poziţiile Parlamentului chişinãuian. Tot atunci este arestat grupul Ilie Ilaşcu, iar Preşedintele Mircea Snegur este forţat sã se aşeze cu generalii la masa tratativelor. În
felul acesta, în condiţii destul de umilitoare pentru noi, este semnatã, la 21 iulie 1992, Convenţia cu privire la principiile reglementãrii paşnice a conflictului armat din zona nistreanã.

separatisti pe drumul spre Dubãsari. Noiembrie 1991." align="top" height="238" width="298">

prima ciocnire dintre fortele de ordine si separatisti." rel="{grup}lightbox">

aer de separatisti." align="right" height="264" width="237">

Nationale din Chisinãu." rel="{grup}lightbox"> Nationale din Chisinãu." align="top" height="264" width="234">

" align="right" height="276" width="274">

" align="right" height="272" width="281">

Poze vechi din Chisinau

2007-02-06T18:14:00.000+02:00

Chisinaul vechi
—————————————————–

pentru a mari imaginea datzi click pe ea…

—————————————————————————–

——————————————————————————

——————————————————————————–

———————————————————————————

———————————————————————————-

——————————————————————————–

———————————————————————————-

———————————————————————————–
....

versuri basarabene

2007-01-28T11:17:00.000+02:00

Donar Munteanu

Cântecul Soarelui

I
ZORILE
In casa noastră, albă şi curată,
Se împletiau, ca edera ‘mpreunâ,
Sfinţenia credinţa, voia bună,
Şi dragostea de mamă si de tată.

Zorelele-o prindeau într-o cunună.
In veselia soarelui scăldat ;
Iar în lumina noptei dealtădată,
Cât de tăcută surâdea la lună!

Când zorile se rumeniau ca focul,
Vărsând prin geamuri o lumină blândă,
Ne scutură din somn si visuri frigul…

Dar frământând cu aripile locul,
Slăvind a vieţei vecinic isbândă,
Cocoşul cântă ‘n curte: „Cutcurigul!”
II
CÂNTECUL COCOŞILOR
Şi altul, si-altul „cutcurigu” cântă,
Şi altul din poeană le răspunde…
Şi unul strigă cine ştie unde…
Şi strigătul de strigăt se ‘nferbântă,

Şi cântecul de cântec se pătrunde…
Şi muzica cocoşilor s’avântă
Spre răsăritul cu lumina sfântă
Ce se revarsă’ n infinite unde…

Şi aripi freamătă prin curţi, pe garduri,—
Şi repezi-repezi flutură ‘n lumină,
Ca vie fâlfâire de stindarduri…

Şi roşul zorilor, tivit în aur,
Străfulgerat de-o geană de balaur,
Vesteşte satului o zi senin …
III
RĂSĂRITUL
Şi iată că şi soarele răsare!
Şi boabele de aur îşi aruncă
Pe casă, pe grădină şi pe luncă…
Şi sufletul pământului tresare!

Femei şi oameni trec tăcuţi la muncă,—
Se-aud pe drum scârtâituri de care;
Şi toate vietăţile ‘n mişcare
Indeplinesc a cerului poruncă:

Găinele cotcodocesc grămadă
Şi cântă păsările cântătoare;
Albinele se mistue ‘n livadă…

Plăvana ‘n poartă-şi linge ‘n bot vitelu, —
Iar „puiul mamei” fericit, la soare,
Ce drăgălaş se joacă cu căţelu!

“Viaţa Basarabiei” ANUL I. No.2 FEBRUARIE 1932

Al. I. Uşurelul

Doina Basarabiei

Dela Nistru pan’ la Prut
Moldovanu-i trist, tăcut.
Dela Reni pan’la Hotin
Numai lacrimi şi suspin.

Crivăţul din mez-de-noapte
Călăreţ vrăjit străbate;
Vara, soarele şi vântul
încropesc întreg pământul.

Peste sate, peste târguri,
Peste vai şi peste crânguri,
De necaz e plin ţinutul Ca
se pierde cu avutul.

Lacrimi picară din stele, Trec
în cârduri răndunele. Stropii
de pe frunţi ca bobul
Picurând rodesc ogorul

Dar sudoarea e ‘n zadar,
Munca-i numai chin ş’amar…
Cine ne-o aruncă ‘n vânt,
N’aibă loc nici în mormânt!

“Viaţa Basarabiei” ANUL I. No.2 FEBRUARIE 1932

“Viaţa Basarabiei”

2007-01-27T11:14:00.000+02:00

Pe 24 ianuarie se implinesc 75 de ani de la apariţia revistei literare „Viaţa Basarabiei”,revista culturala interbelica,editata intre anii 1932- 1944, de Asociatia culturala „Cuvânt Moldovenesc” ,”o asociatie pentru crearea, ajutorarea si sustinerea faptelor de cultura nationala si educatie cetateneasca”, “va ajuta populatia din Basarabia în scop de-a progresa pe calea culturei nationale, educatiei cetatene ti si în domeniul economic, încurajând-o si sprijinind-o în toate începuturile bune.” , al carei presedinte era Pan Halippa.

Cine este interesat de continutul acestei publicatii le gaseste aici
Notite din aceasta publicatie…
—————————————————————————————-

“La ţină din adunările intime ale colaboratorilor revistei, am spus că doresc să ştiu „Viaţa Basarabiei” nu opera mea, ci a tuturor participanţilor cu scrisul. De data aceasta mai adaog, că vreau să ştiu „Viaţa Basarabiei” în grija tuturor acelora cari simţesc româneşte, cari cugetă la întărirea românizmului în Basarabia, cari îşi dau seamă că înălţarea neamului şi statului român nu se poate fără basarabeni, cari înţăleg că la îmbogăţirea tezaurului cui-turei româneşti sânt chemaţi toţi românii, de ori unde s’ar trage, deci şi basarabenii; cari ştiu, cum, ştim şi noi, că mădularul cel mai vulnerabil în organizmul românesc şi partea cea mai ameninţată a statului naţional român este Basarabia, deci aici trebue să se adune toată puterea de rezistenţă a neamului, aici - - toată atenţia conducătorilor statului, aici — toată puterea de creaţiune a oamenilor dăruiţi de Dumnezeu, aici — toată jertfa cetăţenilor cu simţul de răspundere, aici — pregătirea pentru supremul efort românesc, dacă puteri duşmane neamului şi statului nostru ar încerca cu arma să ne tăgăduiască dreptul la viaţă.
Acesta ne-a fost gândul călăuzitor, când am conceput revista „Viaţa Basarabiei” şi acesta ni este cuvântul, cu care ne îndreptăm cătră intelectualii români de pretutindeni. Dacă lucrul nu s’ar fi văzut îndeajuns din No. întăi al publicaţiunii noastre, mai spunem şi de data aceasta că „Viaţa Basarabiei” vrea să fie o revistă de cultură românească şi, în măsura puterilor, de îndrumare în cultura generală. Ea vrea să cuprindă domenii cât mai întinse şi să fie de folos cât mai multor doritori de adevăr, frumos şi bine. Va reuşi, în măsura în care va fi sprijinit : cu scrisul a-celor cari vor răspunde la chemarea noastră şi cu banul acelora cari vor consimţi la mica jertfă ce le-o cere „Viaţa Basarabiei”.
PAN. HALIPPA “

“Viaţa Basarabiei” ANUL I. No.2 FEBRUARIE 1932

vedere din Basarabia, de pe malul Nistrului

2007-01-26T13:25:00.000+02:00

vedere din Basarabia. La malul Nistrului

imagine de pe coperta revistei
"Viaţa Basarabiei"
ANUL I. No.2 FEBRUARIE 1932

Sp-ul baltean

2006-12-19T00:39:00.000+02:00

Orasul Balti este o zona foarte interesanta, in care cam jumate din oraseni sunt de etnie ruseasca, primarul orasului este si el un rus ( de fapt e ucrainean daca nu ma insel, oricum cam tot acolo avand in vedere populatia bastinasa) ;

In municipiul Balti nu apare nici un ziar independent de limba romana( saptamanalul „Accent provincial” si-a suspendat aparitiile la finele anului 2005, iar apoi si ziarul „Spirit Romanesc”), editandu-se doar saptamanalul bilingv(rusa/romana)„Vocea Baltiului” in patru pagini, cu un tiraj extrem de modest, fondator al caruia este Consiliul Municipal Balti, si care dupa mine nu-l citeste nimeni si ar da faliment imediat, daca ar fi pe buzunarul propriu . Astfel toata ziarele fiind in rusa…

Astazi citind presa de dimineata aflu
” Un ziar de limba Rusa din Balti va edita, din 2007, o versiune in limba romana ” - stire preluata de la agentia DECA-PRESS; deci, incep sa se miste lucrurile si in Balti( de multi catalogat - “Ruskii gorod”).

“Redactia ziarului de limba rusa „SP” din Balti a anuntat ca, incepand cu 2007, va incepe editarea versiunii in limba romana a publicatiei, gratie unui proiect finantat de Fundatia Soros-Moldova.
Redactorul-sef al ziarului, Veaceslav Perunov, a comunicat ca pe parcursul anului viitor va fi asigurata traducerea a 24 de pagini a suplimentului de actualitate si articole cu caracter local. Directorul comercial al ziarului, Rodica Deleu, a comunicat ca, prin acest proiect, redactia ziarului „SP” isi asuma un anumit grad de risc pentru ca, la Balti, populatia, inclusiv vorbitorii de limba romana, s-a deprins sa citeasca acest ziar in limba rusa. Speram insa ca acest ziar sa prinda viata la Balti, a spus Deleu, specificand ca in cazul in care proiectul se va incununa de succes, „SP” va inregistra peste un an un ziar cu denumire separata.
Dupa cum precizeaza Agentia Monitor Media, viitorul supliment in limba romana va fi editat, initial, cu un tiraj de o mie de exemplare, urmand ca pana la sfarsitul anului viitor, conform calculelor editorilor, sa inscrie trei mii de exemplare.”
http://www.deca-press.net/

Abia astept sa vad cum va arata ziarul…

Primu' post... to be continued

2006-12-18T00:45:00.000+02:00

Sunt o persoana care sunt interesat foarte interesat de teme si subiecte in ceea ce priveste Basarabia, adica zona mioritica ( imi place acest cuvant blagian, si-l repet intotdeauna cand am ocazia) si tot ce reiese din aceste subiecte, incepand de la istorie si mergand tot asa mai departe , dar in special ma intereseaza tot felu' de acte , documente si articole mai inedite care nu prea sunt cunoscute publicului larg, sau despre care nu se prea vorbeste.
Daca cineva dispune de astfel de curiozitati, si vrea sa le publice, nici o problema pot sa -i acord drepturi de postare, nu e nici o problema... deci ideea ca sunt deschis la colaborari.